gand si sarut
mi-a placut din prima clipa sa iti vad ochii dimineata... atunci cand, abia mijiti in zori, cauta sa se dezmeticeasca spre lume... si sa ma gaseasca pe mine ca prima imagine a zilei... mai apoi m-am indragostit de vocea ta inca netrezita in zori, faceam dragoste cu primele tale cuvinte... m-am imbatat intotdeauna cu iluzia ca prima clipa libera a zilei mi-o daruiesti mie... ... si intr-o zi am simtit pe buzele tale iz de buze straine... si atunci, in ziua aceea, am inteles sarutul pe care mi-l dai mie nu este promul, care "venind" spre mine ai avut grija sa iti stergi cu dosul palmei urmele de ruj de la sarutul dat alteia... si am inteles ca gandurile tale nu pot sa mai fie doar ale tale, ca mai intai le-ai "impletit" cu alte ganduri... ... ma intreb ce a mai ramas din darurile unei zile de iubire... darurile pentru mine, pentru tine, pentru IUBIREA NOASTRA... a ramas doar amintirea ochilor abia mijiti in zori... ... pentru a-ti auzi priimele cuvinte ale zilei t...